Cum reciclăm echipamentele de iluminat arse când #stămacasă

În ultimii ani, economia mondială a suferit diferite transformări, de la crize economice până la adoptarea unor acte legislative nou inițiate, pentru ca mai apoi să discutăm despre tranziția spre o economie circulară. Zilele acestea atât circularitatea, cât și economia globală este pusă la încercare de pandemia cauzată de virusul COVID-19. Organizația Mondială a Sănătății monitorizează situația îndeaproape prin intermediul unei hărți interactive. În tot acest timp, măsurile de siguranță impuse de autorități presupun izolarea la domiciliu și păstrarea distanței sociale. Cu cât stăm mai mult acasă, cantitatea de deșeuri/locuință va avea o rată de creștere mult mai accelerată decât până acum. Cum depozităm corect deșeurile care conțin materiale periculoase?

Economia circulară în timpul pandemiei cauzate de virusul COVID-19

Uniunea Europeană descrie circularitatea ca fiind un model de producție și consumerism care implică reutilizarea, refolosirea și reciclarea materialelor/resurselor existente cât de mult posibil. În acest fel durata de viață a produsului este extinsă și practic se reduce cantitatea de deșeuri. Mai exact, atunci când un produs nu mai are nicio utilitate pentru consumatori, materialele din care este confecționat continuă să fie folosite în alte scopuri, astfel se creează un ciclu continuu din punct de vedere economic. În momentul în care circularitatea este afectată de către un incident major, efectele sale vor fi vizibile abia în următoarele luni.

Ce facem cu deșeurile care conțin materiale periculoase?

Ați auzit de shoe box effect? Da, efectul cutiei de pantofi. Cutia aceea în care arunci toate mărunțișurile care nu îți mai trebuie. În cele mai multe cazuri într-o astfel de cutie ajung și becurile arse până când ne luăm inima în dinți să le ducem la un centru de colecatre. Provocarea e că aruncarea lor la la întâmplare nu este o opțiune sustenabilă, deoarece becurile conțin o cantitate mică de mercur. În acest fel riscăm ca substanțele periculoase să ajungă la groapa de gunoi și ulterior în sol și pânza freatică. Este important de reținut că există mai multe tipuri de becuri: becuri incandescente, becuri compact fluorescente (CFLs), leduri (LEDs) și becuri halogen. Green Citizen pune la dispoziția consumatorilor un ghid complet în ceea ce privește depozitarea deșeurilor EEE.

Becuri incandescente

Becurile incandescente în general nu conțin substanțe periculoase și sunt printre cele mai simplu de depozitat… în cutii de carton fără a fi necesare alte măsuri de precauție. Totuși dacă sticla becului este spartă se recomandă înfășurarea ei în hârtie sau într-un material impermeabil din motive de siguranță.

 

Becuri compact fluorescente

Becurile din această categorie conțin mercur în compoziție și nu se recomandă sub nicio formă aruncarea lor la coșul de gunoi. Acestea trebuie depozitate separat de restul deșeurilor din locuință din cauza toxicității lor. Se pot depozita în cutii de carton, căptușite în prealabil cu folie de staniol sau orice alt material impermeabil până în momentul în care pot fi duse la centrele de colectat.

 

Becuri de tip LED

Ledurile sunt considerate a fi mai eficiente decât becurile incandescente și în același timp nu conțin materiale periculoase. Pot fi depozitate cu ușurință în orice recipient sau cutie. Nu se recomandă aruncarea lor la coșul de gunoi, deoarece conțin componente care pot fi reciclate.

 

Becuri halogen

Folosite în special afară, becurile halogen sunt mai eficiente, luminează pentru mai mult timp, dar fabricarea lor implică mai multe costuri. De obicei, nu conțin substanțe periculoase și pot fi depozitate în cutii de carton.

Chiar dacă momentan tendința generală este de a sta în casă conform indicațiilor primite de la autorități, soluții există pentru a depozita deșeurile provenite de la echipamentele de iluminat. Avem nevoie să ne educăm comportamentul față de mediu în această perioadă mai mult ca oricând. Ține de fiecare dintre noi să fim atenți cu deșeurile pe care le producem și mai ales cu maniera în care le gestionăm.