
Tranziția spre o economie circulară nu pare să fie tocmai ușoară datorită dificultăților care par să intervină atât pe termen scurt cât și pe termen lung. European Green Deal este inițiativa care este în centrul atenției zilele acestea, deoarece se dorește atingerea neutralității climatice până la finalul lui 2050. Atunci când există atât de multă presiune din partea opiniei publice, organizațiile guvernamentale împreună cu sectorul privat trebuie să colaboreze pentru eficientizarea proceselor.
La nivel teoretic, pământul este împărțit în diferite regiuni în funcție de nivelul de trai și calitatea vieții. Nu putem vorbi despre economie circulară fără a lua în calcul și inegalitatea financiară dintre zonele prospere și zonele sărace ale lumii. Rând pe rând domeniile întâmpină dificultăți diferite de cele financiare în a identifica soluții sustenabile pentru producători și consumatori. Astăzi descoperim care sunt provocările din lighting în ceea ce privește sustenabilitatea acțiunilor.
Stilul de viață este direct proporțional cu abilitatea de a supraviețui schimbărilor climatice
Conform unui raport Oxfam, Extreme Carbon Inequality, persoanele care sunt în categoria de venit cea mai ridicată (10%) sunt responsabili pentru aproape jumătate din emisiile de carbon la nivel mondial (49%). Stilul de viață își lasă amprenta asupra mediului înconjurător, iar nivelul de trai și schimbările climatice sunt cele mai mari provocări ale secolului 21. La polul opus, categoria cea mai vulnerabilă la efectele cauzate de schimbările climatice sunt persoanele din regiunile cele mai sărace ale lumii. Aceste regiuni nu au resursele necesare pentru a construi noi locuințe sau zone cu apă potabilă dacă sunt afectate de dezastre naturale.
World Bank a adunat informații despre inegalitatea dintre diferite regiuni ale lumii și a concluzionat că starea mediului înconjurător are un rol hotărâtor în eradicarea sărăciei. Totodată, emisiile de carbon la nivel mondial ating doar 10% de la 3.5 miliarde de oameni, echivalentul persoanelor care trăiesc în zonele cele mai sărace ale globului.
Cum integrăm conceptul de lighting în economia circulară?
Spre finalul anului 2017, Lighting Europe, publica Serviceable luminaires in a Circular Economy – White Paper. Scopul unui white paper este susținerea unei posibile soluții la o problemă existentă. Adeseori vine sub forma unui document scris sau a unui raport are detaliază problem și soluția identificată de activiștii susținători a unor cauze sociale, economice, politice, și nu numai. În 2017 economia circulară văzută prin prisma lighting-ului era asemenea unui flow și cuprindea 4 categorii: Servicii, Refolosire, Elemente Colectate și Reciclare. În anul 2020 lucrurile s-au schimbat puțin, iar informațiile acumulate în cei 3 ani au modificat puțin flow-ul.
No alt text provided for this image
Ultimul webinar susținut de cei de la Recolight, Lighting & the Circular Economy a adus cu sine schimbări ale percepției generale asupra economiei circulare. În prezent, au fost adăugate 2 categorii noi acestui flow: Resurse și date dincolo de consumatorii obișnuiți și Reconfigurare. Necesitatea de a modifica flow-ul a venit în urma implementării a diferite politici de către companii, iar noua imagine de ansamblu a economiei circulare în ceea ce privește lighting-ul este acum completă. Resursele și datele pot fi obținute prin intermediul tehnologiei, iar existența unei baze de date este necesară acum. Spre exemplu, condițiile meteo sau amplasamentul echipamentelor de iluminat pot furniza informații valoroase despre materialele care ar putea fi folosite la realizarea echipamentelor de iluminat. Reconfigurarea, după cum îi spune și numele se referă la ajustarea echipamentelor în timpul instalării sau pe durata de viață a acestuia pentru a-i asigura eficacitate sporită, fără a-i altera funcția primară pentru care a fost construit.
Există sustainable supply chain în Europa?
Da, răspunsul la această întrebare a venit tot la webinarul celor de la Recolight. Tot mai multe companii europene au implementat un proces bine punct la punct pentru a livrat un produs calitativ, dar având o atenție sporită asupra mediului înconjurător în orice moment al lanțului de aprovizionare. Au fost prezentate 4 etape definitorii ale unui lanț de aprovizionare sustenabil: Managementul sustenabilității furnizorilor, Managementul substanțelor, Proveniența resurselor folosite și Acțiuni de reducere a emisiilor de carbon. Fiecare etapă conține reglementări clare pe care trebuie să le îndeplinească orice furnizor sau colaborator al companiei. Prin intermediul acestor măsuri se încearcă protejarea mediului înconjurător, respectarea drepturilor omului în fiecare companie parteneră și pe tot parcursul lanțului de aprovizionare.
Tranziția spre economia circulară nu este ușoară, mai ales pentru țările slab dezvoltate și regiunile predispuse la dezastre naturale. În tot acest timp, la polul opus, țările care se bucură de o expansiune economică se confruntă cu diferite aspecte ale aceleiași probleme: schimbările climatice. În următorii 30 de ani, Europa vrea să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic, dar pentru a ajunge acolo trebuie să depășească multe obstacole.
În ultimii ani, în domeniul lighting-ului au fost impuse măsuri drastice pentru a scădea rata poluării și a îi obliga pe producători să vină cu măsuri sustenabile. În materie de planuri, lucrurile par să fie destul de clare ce înseamnă circularitatea pentru lighting, dar o parte dintre companiile europene încă se zbat să implementeze normele impuse de Comisia Europeană. Exemplele pozitive nu întârzie să apară, iar din ce în ce mai organizații reușesc să atingă un echilibru între profit și sustenabilitate. Nu ne rămâne decât să sperăm că și restul companiilor vor prelua tehnici și practici de la pionierii acestui domeniu.