Proiectarea ecologică a produselor
Odată cu directiva 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005 s-a propus stabilirea un cadru pentru fixarea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele consumatoare de energie. În 2009, prin Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, s-a urmărit atingerea unui înalt nivel de protecție a mediului prin reducerea potențialului impact asupra mediului al produselor cu impact energetic, care în cele din urmă va fi benefic pentru consumatori și alți utilizatori finali.
Regulamentul (CE) nr. 244/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 a avut același obiectiv, de a reduce consumul de energie pentru iluminat și a propus trecerea de la clasicele becuri cu incandescență și lămpi cu halogen la LED-uri și lămpi fluorescente compacte.
Toate aceste decizii și recomandări au influențat piața echipamentelor de iluminat prin îmbunătățirea performanței de mediu a acestora și restricționarea folosirii unor produse precum: lămpile cu halogen cu dulie de tip G9 și R7s.
Recomandările actuale se axează pe dezvoltarea de noi tehnologii, cum ar fi diodele electroluminescente (LED-uri) și pe încurajarea folosirii acestora pe scară largă.
Etichetarea energetică
Procesele de etichetare ecologică și de etichetare energetică sunt recunoscute drept factori cheie în politica de produse care sprijină obiectivele Uniunii Europene. În ultimul deceniu, o varietate de produse consumatoare de energie, cum ar fi mașinile de spălat, motoarele electrice etc. au fost acoperite de reglementările în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică. Iluminatul face parte din aceste grupuri de produse care, pe lângă aspectele legate de proiectare ecologică, este reglementat și de unul privind etichetarea. Etichetele energetice sunt obligatorii pentru toate aparatele vândute în UE pentru care există o cerință sau o reglementare referitoare la etichetare.
Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2009 dă posibilitatea utilizatorilor finali de a opta pentru produse mai eficiente prin reglementarea informațiilor standard oferite de producători, în special prin etichetare, despre produs, consumul de energie sau alte resurse esențiale în timpul utilizării. Etichetele energetice conțin o scară de la A la G, în funcție de consumul de energie al produsului. Clasa A (verde) este cea mai eficientă din punct de vedere energetic și clasa G (roșu) cel mai puțin eficientă. Așadar, produsele cu impact energetic conforme cu cerințele în materie de proiectare ecologică stabilite în măsurile de punere în aplicare a prezentei directive ar trebui să poarte marcajul „CE” și informațiile asociate, pentru a avea posibilitatea să fie introduse pe piața internă și să circule liber.
În concluzie, cu scopul de a reduce cantitatea de energie electrică folosită în cadrul Comunității și de a proteja drepturile consumatorilor, organele de reglementare lucrează pentru stabilirea unor cerințe minime pentru proiectarea ecologică a produselor de iluminat, dar și pentru realizarea etichetelor acestora.