Pe măsură ce ne obișnuim cu noua normalitate și suntem mult mai conștienți de prezența virusului COVID-19, aproape fiecare stat din lume se gândește cum să-și planifice revigorarea economiei. Acum este momentul ideal pentru ca investitorii să ia în calcul modele de business care sunt axate pe sustenabilitate, creșterea calității vieții comunităților din care fac parte, dar care au și un plan pentru situații de urgență de orice fel. Ce facem mai departe pentru a putea supraviețui pe piață?
Flexibilitate și stabilitate
Ideal ar fi ca acest plan să cuprindă mai multe aspecte ale societății actuale, nu doar dezastrele naturale. Deoarece momentan ne confruntăm cu o situație destul de volatilă, ar trebui să ne îndreptăm atenția spre lucrurile pe care le putem influența, și nu să încercăm să mai descoperim responsabilii fiecărei acțiuni pe care noi o percepem ca fiind greșită. Una dintre cele mai mari incertitudini cu care se confruntă companiile din întreaga lume este găsirea unui echilibru între a oferi un mediu stabil pentru angajații lor și a continua să fie flexibile în strategiile pe care le au pe termen scurt. Conceptul Agile ar trebuie să fie mai prezent ca oricând lunile acestea, pentru ca reacţia la schimbare este mai presus decât urmărirea unui plan fix. Înainte de a lua o decizie ar trebui să avem în vedere ce se întâmplă la nivel global, și mai apoi pe plan local, pentru a ști în ce direcție ne îndreptăm.
Planul Național de Investiții și Relansare Economică al României
Pe plan local, Guvernul României a prezentat Planul Național de Investiții și Relansare Economică. Acest proiect este de fapt o continuare a proiectelor trecute și în același timp prezentarea unor programe noi pentru utilizarea eficientă a resurselor financiare externe nerambursabile în domeniul protecției mediului și al reducerii gazelor cu efect de seră și stimularea achiziției de echipamente și vehicule puțin poluante conform unui material prezentat în publicația Green Report. Dintre proiectele propuse pentru perioada 2021-2027 amintim:
- Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localități, cât și la nivelul autostrăzilor, drumurilor naționale și europene – alocare financiară cumulată în anul 2020 de aproximativ 268 milioane lei.
- Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități. Lansarea unei noi sesiuni în anul 2020 beneficiază de o alocare financiară cumulată de aproximativ 930 milioane lei;
- Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor în anul 2020, cu un buget de 59 milioane lei;
- Demararea programului de creștere a eficienței energetice prin înlocuirea echipamentelor electrice și electronice uzate, cu unele mai performante din punct de vedere al consumului. Programul demarează în anul 2020 și beneficiază de o alocare financiară în anul 2020 de 30 milioane de lei;
Conform programelor menționate mai sus, autoritățile își îndreaptă atenția spre soluții smart, sustenabile și care să aibă un impact minim asupra mediului înconjurător. Deși suntem conștienți că este imposibil ca fiecare organizație să devină #green, a avea grijă de mediul înconjurător înseamnă mai mult decât atât. Uneori acțiunile de CSR, crearea unor noi locuri de muncă sau implicarea activă în acțiuni sociale înseamnă grija pentru mediul înconjurător. Cu cât vom fi mai conștienți de impactul acțiunilor noastre, cu atât mai mult vom putea să privim spre viitor din perspectiva corectă.
Recolamp a inițiat o campanie de CSR împreună cu Crucea Roșie și Banca de Alimente, ”Transformă deșeurile în alimente” este o campanie de responsabilitate socială și de colectare a deșeurilor provenite de la echipamentele de iluminat. Pentru fiecare 300 de becuri arse, colectate de la consumatorii casnici, organizația donează o sumă de bani către proiectul Banca de Alimente, inițiat de Crucea Roșie
Ce se întâmplă la nivel mondial?
Inspirați de contextul actual, cei de la World Economic Forum au o campanie care se numește ”Marea Resetare”. Platforma online invită la discuții oameni din toată lumea pentru a organiza o ”resetare” a societății post pandemie. Inițiativa are la bază 3 etape și își propune să aducă puțină claritate în ambiguitatea acestor zile. Fondul Monetar Internațional estimează că economia mondială va scădea cu 3% până la finalul anului 2020, deoarece în ultimele 4 luni a scăzut cu 6.3 puncte.
Prima etapă propusă de WEF ar fi îmbunătățirea sitemelor de taxel și impozite propuse de către Guvern. În funcție de fiecare țară în parte, se estimează că principalul trend ar trebui să fie urmărirea ”economiei de tip stakeholder” sau mai bine zis binecunoscuta economie circulară.
A doua etapă a Marii Resetări ar trebuie să asigure că investițiile se vor îndrepta spre organizații care luptă pentru egalitate, diversitate și sustenabilitate. De exemplu, construirea unei infrastructuri green și crearea de locuri de muncă în domenii care să fie aliniate cu obiectivele ESG (factori de mediu, sociali și guvernanța corporativă).
Ultima etapă a acestei inițiative este susținerea inovației de orice fel, dar cu o mai mare atenție spre sănătate și sistemul social. De când a fost declarată pandemia și până în prezent companiile împreună cu universități, laboratoare de cercetare și specialiști din diferite domenii lucrează împreună pentru găsirea unui vaccin. Pentru a evita în viitor situații similare, ar fi bine să investim în sisteme inovative, tehnologii noi care să ne ajute să depășim situații de criză.
Dacă este să comparăm cele două abordări, regăsim câteva similarități între punctele care sunt de interes general. Organizațiile ar trebui să aibă în calcul principiile ESG atunci când își construiesc strategia pe termen lung, deoarece în acest moment focusul tinde să cadă pe inovație, redresarea economiei cu ajutorul metodelor sustenabile și implicarea în acțiuni sociale, respectiv dezvoltarea diferitelor comunități. Pentru a putea rămâne pe piață organizațiile trebuie să fie conștiente că lucrurile s-ar putea schimba în viitor, deoarece după mult timp în care profitul a fost principala cauză de lansare a unui business, lucrurile s-ar putea să se schimbe puțin.